Evaluarea respiratorie periodica permite adeseori diagnosticul precoce si poate surprinde aparitia tulburarilor de respiratie chiar cu ani inaintea aparitiei simptomatologiei.
Afectiunile respiratorii cronice au o pondere importanta in practica medicala curenta atat prin prevalenta crescuta cat si prin factorii de risc, de multe ori dificil de controlat.
O atentie deosebita a fost acordata in ultimii ani educatiei pacientilor cu afectiuni precum astmul, BPOC sau cancer pulmonar. Pandemia cu coronavirus a prilejuit numeroase intalniri on line ale medicilor implicati in managementul boli pentru a discuta modalitatile de evaluare si tratament in acest context epidemiologic, daca ne gandim doar la recomandarile referitoare pentru efectuarea spirometriei sau la cele de continuare a tratamentului de fond.
Evaluarea respiratorie periodica, in stare de veghe si in somn
Afectiunile in cadrul carora poate apare o evolutie treptata catre insuficienta respiratorie includ bolile neuromusculare si scolioza. Atunci cand debutul este precoce poate fi influentata dezvoltarea si functia pulmonara. In aceasta categorie intra scolioza accentuata la copil, cu debut inainte de varsta de 10 ani, scoliozele neuro-musculare si cele din anumite afectiuni genetice. La acesti pacienti tulburarile de respiratie (apnee in somn, hipoventilatie) pot sa apara initial doar in timpul somnului.
Simptome relevante pentru tulburarile de respiratie in timpul somnului includ: oboseala, dispnee, cefalee matinala sau cefalee continua, treziri nocturne frecvente sau dificultati de trezire, hipersomnolenta, dificultati de atentie, treziri cu dispnee sau tahicardie si cosmaruri frecvente.
La examinarea clinica atrage atentia hipotonia, deformarea toracica sau respiratia paradoxala. Uneori apar tulburari de vorbire datorita dispneei. Rugam pacientul sa tuseasca, pentru a evalua eficienta tusei care poate fi mai slaba iar acest lucru va duce la inabilitatea de a elimina secretiile din tractul respirator.
Astfel pot sa apara infectii respiratorii frecvente (IACRS) care, in conditii de tuse eficienta ar evolua fara complicatii, dar in aceasta situatie pot necesita spitalizare cu tratament antibiotic (IACRS, bronsite, pneumonii).
Trebuie mentionat impactul afectarii respiratorii asupra starii de nutritie. Alimentatia necesita efort care se suprapune desaturarilor, a dispneei si oboseala consecutiva deja instalate. Din acest motiv pacientii se vor alimenta din ce in ce mai putin.
In anumite afectiuni genetice pacientii necesita scaun rulant pentru deplasare.
Pe langa examenul clinic care ramane in continuare foarte important, aceste etape de monitorizare proactiva a progresiei bolii includ efectuarea diferitelor teste respiratorii atat in stare de veghe cat si in timpul somnului.
Pentru explorarea functiei respiratorii in timpul zilei se recomanda spirometria, pulsoximetria, masurarea presiunii inspiratorii maxime (PIMS sau MIP) si presiunii expiratorii maxime (PEMS sau MEP), masurarea gazelor sangvine, peakflowmetria.
Peakflowmetrul se poate utiliza si pentru masurarea debitului maxim al tusei (peak cough flow)
Polisomnografia sau poligrafia sunt utilizate pentru monitorizare cardiorespiratorie in timpul somnului. Cu ajutorul unor senzori, se inregistreaza mai multi parametri: arhitectura si calitatea somnului, electrocardiograma (EKG), respiratia, respectiv fluxul si miscarile respiratorii, sforait, saturatia oxigenului. O metoda non-invaziva foarte eficienta pentru evaluarea hipoventilatiei este masurarea CO2 la nivelul aerului expirat (capnografia) sau masurarea CO2 transcutanat. Acestea se pot face separat sau pot fi integrate cu polisomnografia.
Terapii pentru suport respirator in veghe si somn
In afectiunile mentionate cu evolutie spre insuficienta respiratorie cronica, evaluarea respiratorie este recomandata sa se faca periodic, la fiecare 6 luni sau in functie de varsta si de boala de baza, cu scopul de a stabili daca este necesara initierea suportului ventilator cu ventilatie non-invaziva in timpul somnului sau, daca este necesara terapia de suport pentru tuse cu dispozitiv de asistare a tusei (cough assist).
In acest sens, aparatul cough assist se recomanda daca valorile la peakcoughflow sunt sub 270 l/min la adulti, iar la copii sub 50% din valorile corespunzatoare, pe percentile de varsta.
Utilizarea cu regularitate, zilnica, a dispozitivului de asistare a tusei (cunoscut si ca dispozitiv de insuflare mecanica) previne depunerea secretiilor in plamani, previne aparitia pneumoniei si imbunatateste ventilatia (prin recrutare alveolara).
Afectarea nutritionala poate fi de asemenea un indicator important pentru necesitatea initierii ventilatiei non-invazive in timpul somnului.
Combinarea fiziokinetoterapiei cu initierea precoce si complianta buna pentru aceste terapii previne agravarea modificarilor si mentine calitatea vietii. Foarte importanta este si mentinerea functiei respiratorii si tranzitia ulterioara de la varsta pediatrica spre varsta de adult, cu integrarea activa a acestor pacienti in societate.
Medic primar pediatru
Medic specialist pneumologie
Atestat Somnologie
Ponderas Academic Hospital Bucuresti
