Cum s-a schimbat managementul nașterii pacientei gravide în actualul contex?
Schimbarea de management se referă la cum abordăm o gravidă care nu știm exact dacă este afectată sau nu și pentru care încă nu avem criterii de testare. Așa cum știţi în metodologia, puţin schimbată dar nu din punct de vedere al gravidei, nu există screening pentru COVID-19 la gravidele asimptomatice decât dacă vin din izolare sau carantină. Nu este ușor să manageriezi un caz, fie că e gravidă, fie că nu, pentru care nu știm exact statusul infecţiei SARS-CoV-2 în acel moment. Aceasta este o situaţia care va continua în următoarele luni, următorul an și trebuie să ne obișnuim cu acest lucru. Trebuie să respectăm indicaţiile legate de distanţare, dar mai ales legate de echipamentul de protecţie și de protecţia echipamentului în momentul în care consultăm, de dezinfecţia suprafeţelor, aparaturii, camerelor. Sigur că dacă avem gravidă confirmată SARS-CoV-2 există o anumită procedură explicată în metodologia ministerului care a fost elaborată împreună cu comisia de neonatologie și o respectăm întocmai.
Evoluţia cazurilor la gravidele cu COVID-19 este ușoară, dificilă, ajung la terapie intensivă, necesită ventilaţie?
Asta constatăm și asta au constatat și în toată lumea cei care au făcut ghiduri internaţionale și raportări sau studii, deși teoretic gravidele au șanse de a avea infecţii mai severe în timpul sarcinii, în practică, în realitate nu s-au constat cazuri mai grave decât în populaţia generală ci dimpotrivă mai ușoare pentru gravide, ţinând cont că ele sunt în general persoane tinere; după cum se știe cazurile grave în ceea ce privește infecţia cu SARS-CoV-2 se regăsesc în special la persoanele în vârstă.
Gravidele sunt în marea lor majoritatea pe toate studiile existente, asimptomatice sau cu forme extrem de ușoare mergând aceste 2 situaţii până la 87-90% din cazuri de asimptiomatic sau forme extrem de ușoare. Forme critice de boală sau descris câteva cazuri în regiunile puternic afectate de genul New York, Lombardia, ș.a, dar nu în România.
Există dovezi a infecţiei intrauterine cauzate de transmiterea noului coronavirus la femeile care au dezvoltat sindromul respirator acut SARS-CoV-2 în ultimul trimestru al sarcinii?
Iniţial lucrurile s-au spus destul de tranșant că nu există transmitere verticală, de fapt aici ne intersează dacă infecţia mamei se transmite la făt mai mult decât dacă există infecţie în lichidul amniotic. Datele de acum câteva luni spuneau ferm nu, datele actuale însă spun că este posibil acest lucru, dar necesită studii mai aprofundate și mai multe cazuri care să fie studiate. Toate ghidurile încep prin a spune ca în prezent nu avem date de natură să tragem concluzii definitive. Acum sunt studii de gradul 3 sau 4, mai avem până să ajungem la concluzii validate știinţific.
Au fost descrise câteva cazuri când s-au găsit anticorpi de tip IGM adică anticorpi care nu au cum să treacă prin placentă la nou născut în primele 12 ore de la naștere, ceea ce înseamnă că acel nou născut a primit SARS-CoV-2 și probabil, fiind sub 12 ore, înseamnă că ei au fost infectaţi de la mamă.
Cel mai mare studiu făcut pe gravide în Marea Britanie a fost publicat în 12 mai pe cazurile din 1 martie – 14 aprilie, și ne arată că doar una din 10 gravide primesc îngrijire în ATI, 5 au fost decese în rândul minorităţilor, s-a constat că minorităţile sunt cele mai expuse, 60 % din aceste gravide au născut, și 6 nou născuţi au fost testaţi pozitiv. Este o cifră mică dar care ne arată că putem avea o discuţie legată de transmiterea verticală.
Au fost descrise două cazuri și de către medicii chinezi în lunile martie, aprilie. Sunt foarte rare aceste situaţii, marea majoritate a nou născuţilor infectaţi cum a fost și la Timișoara au provenit de la infecţia cu siguranţă după naștere.
Au femeile gravide diagnosticate cu COVID-19 risc crescut de complicaţii în sarcină?
Femeile gravide diagnosticate cu SARS-CoV-2 nu au risc crescut de complicaţii, nu fac forme grave, nu fac afectare pulmonară sau respiratorie severă în marea lor majoritate. Există însă și cazuri de excepţie, este posibil să aibă complicaţii și au fost descrise câteva cazuri în zonele grav afectate când femeile au stat în comă și au putut vedea copilul abia după multe luni de la naștere.
Cum arată situaţia în spital, după aceste două luni de pandemie?
Per global situaţia este una bună. Ne-am bazat pe un triaj foarte bun, am reușit să stabilim circuitele astfel încât să evităm infecţia cu SARS-CoV-2 în maternitate cu orice fel. De altfel Societatea de Obstetrică și Ginecologie din România a emis încă de la început o serie de recomandări, din câte am urmărit eu istoric fiind printre primele societăţi, care a făcut acest lucru, recomandări care au fost implementate foarte repede. Au urmat apoi recomandările comune ale Comisiilor de Obstetrică Ginecologie și Neonatologie ale Ministerului și acum lucrurile s-au păstrat la fel, în prezent cel mai mult contând circuitele, igiena și dezinfecţia echipamentelor.
