Personalul medico-sanitar din maternităţile din România este la fel de expus infectării cu SARS-CoV-2 ca oricare altul din alte spitale. Au fost luate la timp măsurile de prevenire a contaminării astfel încât atât cadrele sanitare cât și nou-născuţii să nu fie în pericol de a se îmbolnăvi de Covid-19?
Da, atât MS cât și DSP-urile și INSP au intervenit prompt cu informări pertinente, actualizate funcţie de dinamica răspândirii infecţiei virale în populaţia ţării. Absolut toate recomandările elaborate și publicate au avut drept scop asigurarea prevenirii răspândirii infecţiei atât la pacienţi cât și la personalul medical. Măsurile luate au fost în cele mai multe spitale corect implementate, s-au asigurat materialele necesare (măști, viziere, halate, botoși, combinezoane, mănuși, dezinfectanţi etc. ). Iar noi, ca șefi de clinici, am fost prezenţi zilnic la spital, am organizat responsabil cicuitele, am exersat cu personalul medical echiparea și dezechiparea corectă, i-am încurajat să continue să desfășoare activitatea medicală la nivel optim și în siguranţă atât pentru pacienţi cât și pentru personal.
Spre deosebire de unităţile sanitare dedicate Covid, pentru noi ceilalţi provocările au fost și rămân mai mari în sensul că trebuie să considerăm orice pacient potenţial infectat și astfel e necesară vigilenţa și conștientizarea riscului de contaminare în orice moment. Am asigurat triajul epidemiologic zilnic, am utilizat definiţiile de caz așa cum au fost elaborate de către CNSCBT și am respectat toate criteriile de testare. Până acum nu am avut situaţii care să ne scape de sub control. Mai dificil a fost să convigem personalul medical că prin respectarea măsurilor de prevenţie ne putem apăra în faţa acestei epidemii; au fost cazuri, puţine, de solicitare de demisie, de teama unei potenţiale contaminări totuși prin prezenţa noastră constantă, zilnică, prin încurajare și susţinere psihologică a personalului medical am reușit să rezolvăm cu succes și aceste situaţii. Teama în rândul cadrelor medicale rămâne atâta timp cât măsurile de prevenire nu sunt respectate.
Care sunt recomandările Societăţii de Obstetrică și Ginecologie din România în cazul nou-născutului cu mama infectată cu noul coronavirus?
Recomandările privind protecţia mamei și nou-născutului au fost cuprinse în Metodologia elaborată de către cele 2 comisii de specialitate din MS, încă de la primele cazuri raportate în România aceste documente au fost imediat preluate și diseminate de către SOGR și Asociaţia Română de Neonatologie, ceea ce a adus un beneficiu major pentru specialiștii noștri în rezolvarea cazurilor. E adevărat că au stârnit multe comentarii în spaţiul public, al unor blogguri preocupate nu de sănătatea și siguranţa pacienţilor și a personalului medical ci de nevoia de a ieși din anonimat. Ceea ce trebuie să înţeleagă păreriștii versus specialiștii/experţii este că opinia celor din urmă este întodeauna responsabilă, verificată și întotdeauna în folosul pacientului. Pe de altă parte fiecare ţară, fiecare sistem de sănătate are anumite particularităţi dictate în primul rând de caracteristicile populaţiei și ale resurselor umane și materiale disponibile. Această metodologie se adaptează în funcţie de dinamica epidemiologică a virusului SARS COV2. Nu putem copia aidoma sau urma recomandări ale altor ţări sau organizaţii, fie ele OMS sau altele fără a le adapta situaţiei noastre specifice, mioritice și cred că am spus destul.
Dacă mama e pozitivă cu noul tip de coronavirus, automat se naște și bebelușul cu acest virus?
O serie de articole au fost publicate, pe baza unor studii observaţionale, prospective sau retrospective sau doar pe baza unor serii de cazuri, subiectul este încă în dezbatere la nivelul experţilor internaţionali. Nu sunt răspunsuri clare, concludente. Majoritatea susţin că nu s-au înregistrat cazuri de transmitere verticală. Totuși unii cercetători au publicat documente care dovedesc prezenţa virusului la nivelul placentei. Cele mai multe cazuri de Covid 19 la nou-născuţi și sugari au apărut prin transmiterea orizontală, de la mama infectată sau de la alţi membrii din familie, iar altele de la personalul medical infectat.
Aţi avut cazuri de mame și nou născuţi infectaţi cu Covid19?
La noi în Maternitate nu am avut cazuri. Am avut câteva suspiciuni, gravide cu febră, neevaluate pe parcursul sarcinii, altele cu tuse dar am găsit altă etiologie pentru simptomatologia prezentată. Să nu uităm că există multe alte boli infecţioase sau de alte etiologii care se pot prezenta cu semne și simptome similare febră, tuse, dificultate respiratorie, disconfort digestiv etc.
Care sunt din punctul dvs de vedere provocările pentru mamă și nounăscut în vreme de pandemie?
Este o situaţie delicată, pentru că iniţial adresabilitatea către spital și cabinete medicale s-a restrâns la urgenţe, gravida, nașterea și nounăscutul reprezintă urgenţe medicale mai ales atunci când nu există posibilitatea monitorizării și accesul facil la consultaţii. Totuși s-au găsit soluţii rapid, în sensul că aceste categorii au fost introduse în lista pacienţilor care s-au putut adresa instituţiilor sanitare. Desigur, rămâne teama pacientului de situaţia din spital de aceea au fost deosebit de importante măsurile luate, distanţarea fizică, purtarea măștii respiratorii, triajul epidemiologic, igiena și dezinfecţia riguroase, asigurarea circuitelor în spitale. S-au implicat și Asociaţii non-profesionale dar care și-au oferit sprijinul prin dezvoltarea unor linii telefonice permanente (NeoNat call) la care gravidele sau mamele care au născut să poate suna și primi informaţii specializate de la specialiștii din domeniu sau de la psihologi. Este salutară intervenţia și aportul acestor asociaţii.
Cum arată situaţia în spital, după aceste două luni de pandemie?
Aș zice că arată bine. Încă sunt impuse anumite restricţii, de exemplu numărul vizitatorilor e minim dar așa spitalele sunt mai curate, cazurile de infecţii asociate actului medical au scăzut, se respectă măsurile de prevenţie, purtarea măștii respiratorii, dezinfecţia frecventă a saloanelor și a spaţiilor unde sunt consultaţi pacienţii, se organizează mai bine activitatea medicală. La Elias se finalizează construcţia unui spital modular ultramodern / o zonă tampon cu un număr de aproximativ 30-40 de paturi, dotat cu gaze medicale și spaţii adecvate pentru îngrijirea pacienţilor suspecţi sau confirmaţi Covid 19 până la transferul lor în spitalele dedicate COVID, și pentru care se vor putea asigura și servicii de terapie intensivă astfel toate secţiile spitalului vor funcţiona la capacitatea lor maximă deservind toate tipurile de patologii și în siguranţă pentru pacient și personalul medical aferent pentru următoarea perioadă, valul al doilea al pandemiei (pe perioada stării de urgenţă în 3 secţii importante activitatea medicală specifică s-a întrerupt pentru a facilita triajul și izolarea pacienţilor potenţiali infectaţi, deoarece fiind spital de urgenţă și multidisciplinar, pacienţii /cazurile grave nu au contenit să fie prezente). Dar rămâne un sentiment de teamă pentru personalul medical.
Ce ar trebui corectat astăzi, pentru ca un eventual val doi să poată fi controlat, din punct de vedere medical?
La nivelul spitalelor trebuie să se menţină aceleași precauţii și aceeași atitudine corectă, responsabilă a personalului medical. Din partea populaţiei însă e nevoie de disciplină, de încredere în sistemul sanitar, în medici și asistente, de respect, apreciere și recunoaștere a eforturilor deosebite pe care aceștia le fac pentru îngrijirea pacienţilor. Toţi suntem vulnerabili și la un moment dat potenţiali pacienţi, să nu privim cu superficialitate aceste aspecte, să fim inteligenţi simptomatici și nu asimptomatici – după cum bine spunea un controversat jurnalist român.
