
Keratoconusul este o afecțiune oculară cronică și degenerativă, caracterizată prin subțierea progresivă și deformarea corneei, care capătă o formă conică. Netratat, keratoconusul duce la pierderea ireversibilă a vederii. De obicei, boala apare în adolescență și poate evolua până la 35–40 de ani.
Modificarea formei corneei afectează modul în care lumina se focalizează pe retină, determinând vedere încețoșată, distorsiuni și dificultăți în activitățile zilnice. În stadiile incipiente, simptomele pot fi discrete – vederea încețoșată, astigmatismul care nu se corectează bine cu ochelari, fotofobia sau halourile nocturne. Pe măsură ce progresează, vederea devine tot mai neclară, indiferent de corecția optică.
De ce este importantă intervenția precoce?
Diagnosticul se stabilește prin consult oftalmologic și investigații oftalmologice specifice, iar inițierea tratamentului este esențială încă de la primele semne. Procedura care oprește evoluția keratoconusului se numește crosslinking. Aceasta întărește corneea prin crearea de noi legături între fibrele de colagen, folosind riboflavină (vitamina B2) și lumină ultravioletă. La Ama Optimex, este preferată varianta transepitelială, fără îndepărtarea epiteliului cornean, pentru confortul pacientului și cu un risc minim de complicații.
Crosslinking-ul nu redă vederea pierdută, dar oprește evoluția, prevenind agravarea și nevoia unor intervenții complexe. Rezultatele sunt mai bune atunci când crosslinking-ul se face în stadiile I și II ale bolii, uneori și în stadiul III, înainte de apariția complicațiilor.
În situațiile în care acuitatea vizuală nu mai poate fi îmbunătățită cu ochelari sau lentile de contact rigide, se poate recomanda implantarea unor inele intracorneene – mici segmente semicirculare din material biocompatibil. Rolul lor este de a aplatiza corneea, de a uniformiza suprafața acesteia și de a reduce astigmatismul neregulat, ceea ce îmbunătățește calitatea vederii și toleranța lentilelor de contact. Intervenția este rapidă, nedureroasă și se face cu anestezie locală. Recuperarea este, în general, ușoară, cu respectarea recomandărilor medicale privind protecția ochiului și evitarea traumatismelor locale în primele săptămâni.
Keratoconusul trebuie diagnosticat și tratat la timp. O evaluare completă la oftalmolog și, la nevoie, o intervenție chirurgicală (dintre cele menționate) efectuată la momentul potrivit pot opri evoluția bolii și păstra vederea funcțională pentru cât mai mult timp. După stabilizarea keratoconusului, putem căuta și soluții chirurgicale de tratament al dioptriilor, precum ICL sau înlocuirea cristalinului în scop refractiv, în anumite cazuri selecționate.






