În ultimii ani, termenul de „autism virtual” a devenit tot mai frecvent utilizat în rândul părinților și chiar al unor specialiști, pentru a descrie comportamente asemănătoare tulburării de spectru autist (TSA) observate la copiii mici, în special cei expuși excesiv la ecrane. Deși acest termen atrage atenția asupra unui fenomen real – impactul negativ al utilizării necontrolate a tehnologiei asupra dezvoltării copilului – el nu este recunoscut de comunitatea științifică și medicală. Nu apare în clasificările internaționale oficiale (DSM-5, ICD-11) și nu are nicio validare empirică robustă.
Problema majoră cu folosirea expresiei „autism virtual” este că aceasta creează o confuzie gravă între o tulburare de neurodezvoltare reală și manifestări comportamentale temporare, cauzate de lipsa stimulării sociale, emoționale și cognitive.
Din păcate, tot mai mulți părinți, în căutarea unor explicații reconfortante, aleg să respingă diagnosticul medical de TSA și se agață de ideea că este vorba doar despre un autism „provocat de ecrane” și, prin urmare, „vindecabil” doar prin reducerea tehnologiei. Această negare poate întârzia grav accesul copilului la intervenții timpurii, esențiale pentru progresul său.
De asemenea, această interpretare eronată hrănește speranțe false și deschide calea către metode nevalidate științific sau chiar riscante, promovate în unele cazuri drept „tratamente alternative” pentru autism.
Realitatea este că, așa cum precizează Organizația Mondială a Sănătății în ICD-11, „tulburarea de spectru autist este caracterizată prin deficite persistente în capacitatea de inițiere și de susținere a interacțiunii sociale reciproce și a comunicării sociale, precum și de tipare comportamentale și interese repetitive și inflexibile, cu debut în perioada copilăriei timpurii”.
Autismul nu este „vindecabil” în sensul tradițional, însă intervenția timpurie și personalizată poate duce la progrese semnificative și îmbunătățirea calității vieții.
„Autismul virtual” este un termen înșelător, nefondat științific și periculos atunci când înlocuiește evaluarea riguroasă realizată de specialiști. Ecranele nu provoacă autism, însă pot afecta dezvoltarea copiilor atunci când înlocuiesc contactul uman, jocul liber și comunicarea. Este esențial să folosim o terminologie corectă și evaluări profesioniste, bazate pe dovezi științifice, pentru a susține dezvoltarea sănătoasă a fiecărui copil
Bibliografie:
- American Psychiatric Association. (2013). Diagnostic and statistical manual of mental disorders (5th ed.). Arlington, VA: American Psychiatric Publishing.
- World Health Organization. (2019). International classification of diseases for mortality and morbidity statistics (11th Revision). https://icd.who.int/browse11/l-m/en
Autor: psiholog clinician Andreea Dumitru
KinetoBebe
