Torticolisul este poate printre cel mai des întâlnit diagnostic la nou-născut și sugar. De foarte multe ori, o simplă repoziționare a bebelușului și pe cealaltă parte sau masajul nu aduc rezultatele așteptate, ba chiar mai mult, lucrurile se pot agrava.
Ce este torticolisul?
Torticolisul este cunoscut în lumea medicală sub denumirea de torticolis congenital, o afecțiune caracterizată printr-o poziție preferențială a capului, și anume: înclinat de partea afectată și rotat de partea opusă. Acesta este determinat de o tensiune sau contractură musculară, în principal a mușchiului sternocleidomastoidian sau, după alte cercetări, sternocleido-occipito-mastoidian. Acesta este un mușchi incomplet dezvoltat la naștere, dezvoltarea lui necesitând mișcări sau menținerea unei poziții a capului pe tot parcursul dezvoltării neuro-motorii.
În această poziție preferențială a capului, efectele sunt mult mai profunde și mai complexe, producând o înclinare laterală și o rotație a coloanei cervicale, putând influența și celelalte structuri: vase de sânge, nervi, etc.
Torticolisul congenital este clasificat în 3 tipuri:
Postural: corespunde unei poziții preferențiale a capului și este reductibil.
Muscular: prezintă poziție preferențială a capului, tensiune musculară la nivelul mușchiului SCM (SCOM), rotația capului este incompletă de partea afectată, plus dificultăți de înclinare a capului de partea opusă.
Cu olivă: se caracterizează prin prezența unei formațiuni fibroase de forma unei măsline în corpul mușchiului.
Posibile cauze declanșatoare ale torticolisului:
- circulară de cordon ombilical pericervical;
- malpoziții intrauterine (prezentații pelviene, transversale, craniene);
- travaliu prelungit sau foarte scurt;
- asimetrii craniene din intrauterine;
- spațiul intrauterin limitat (probleme structurale la mamă);
- cezariană.
Simptome ale torticolisului congenital:
- poziție preferențială a capului;
- limitări ale amplitudinii mișcării de rotație a capului de partea torticolisului;
- preferința de a fi alăptat la un singur sân;
- pot apărea modificări ale formei capului – aplatizarea/turtirea cutiei craniene;
- hiperextensia sau arcuirea coloanei vertebrale;
- asimetrii sau probleme de coordonare, evidențiate în timpul mișcărilor mai complexe, de tipul rostogolirii, târârii sau chiar patrupediei.
Cum intervine osteopatia în tratarea torticolisului?
La nou-născuți și sugari, osteopatia acționează prin manevre blânde și ușoare asupra tensiunilor musculare, fascialelor, suprafețelor articulare care împiedică funcționalitatea normală.
Osteopatia este o abordare holistică, adică a organismului în ansamblu. Așadar, manevrele osteopate în cazul diagnosticului de torticolis congenital vizează un spectru larg al întregului ax central CAP-COLOANĂ-BAZIN. Poate părea mult, dar organismul, în general, ar trebui văzut ca un întreg. Nu de puține ori, torticolisul este asociat și cu laterocolis sau tortipelvis.
Torticolisul congenital poate fi localizat fie pe partea dreaptă, fie pe partea stângă. În funcție de acest aspect, se pot asocia și alte manifestări sau simptome: reflux gastro-esofagian accentuat, mobilitate diminuată a limbii, deficit de deglutiție, atașare deficitară la sân, etc.
Beneficiile osteopatiei în torticolis:
- diminuarea tensiunilor musculare;
- îmbunătățirea mobilității articulare;
- îmbunătățirea circulației sanguine și limfatice;
- scăderea senzației de disconfort;
- îmbunătățirea suptului;
- îmbunătățirea somnului;
- îmbunătățirea stării generale;
- ca de fiecare dată, cu cât un tratament este început mai precoce, cu atât rezultatele sunt mai rapide și mai ușor acceptate de bebeluș. Bineînțeles că și părinții joacă un rol extrem de important, ei fiind instruiți cum să poziționeze sau să stimuleze copilul acasă.
Autor: kinetoterapeut, osteopat Georgiana Tudoran
Asociația KinetoBebe
Recuperare Pediatrică
www.kinetobebe.ro
