Vertijul este confundat de cele mai multe ori cu unele stări de amețeală, însă amețeala resimțită în cadrul vertijului este una specifică, caracterizată de senzația de învârtire. Când ai vertij, ai senzația că îți fuge pământul de sub picioare, îți pierzi complet controlul și lumea nu mai are contur.
Ce este vertijul? În primul rând, vertijul nu este o afecțiune, ci un simptom. Este unul din principalele simptome ale afecțiunilor din spectrul tulburărilor de echilibru și cel mai puternic resimțit, manifestându-se dintr-o dată și dând senzația că „totul se învârte în jur”. Este foarte important ca un pacient să facă diferența între ceea ce înseamnă cu adevărat vertij și amețeli. Vertijul în sine nu este periculos, însă, dacă este recurent, poate fi un simptom al unei afecțiuni grave și un semnal de alarmă chiar și pentru accidentul cerebral vascular.
Vertij vs. amețeală. Amețeala este un termen non-medical folosit pentru a descrie o gamă largă de senzații (dezechilibru, probleme de mișcare, cap tulbure, probleme de vedere), inclusiv vertijul. Vertijul însă este un simptom care dă o senzație de rotire a corpului sau a mediului înconjurător. Este adeseori acompaniat și de alte stări, precum greață sau paliditate.
Vertij cauze Principala cauză de apariție a vertijului o reprezintă afectarea mecanismului echilibrului, aflat în urechea internă. Însă poate fi provocat și de: artrita cervical, migrena, rău de mișcare, hiperventilația, alcool sau substanțe halucinogene. Este esențial ca un vertij de tip central să fie rapid recunoscut de către ORL/otoneurolog. În cazul unor patologii specifice neurologice mai vechi – ca scleroza în plăci, de exemplu – nu este foarte alarmant dacă acești pacienți încep să prezinte vertije, întrucât acest simptom se asociază foarte frecvent cu afecțiunea neurologică de bază. În schimb, dacă un tânăr pacient a prezentat recent un traumatism moderat cervical, începe să prezinte vertije, ceva acufene pulsatile lateralizate, eventual hipoestezie facială discretă și este trimis acasă doar pe baza unei radiografii cervicale normale, fără să aibă și un angio RMN în urgență în căutarea unei eventuale disecții de arteră vertebrală, poate fi extrem de grav pentru pacient.
Vertij simptome. Vertijul poate fi brusc și rapid sau recurent pe parcursul a mai multor zile. În ambele cazuri, principalele manifestări ale vertijului sunt: senzația de rotire, greață, vărsături, dificultăți de a sta în picioare și probleme de mișcare, senzația că podeaua se mișcă, surditate sau ureche înfundată.
Simptomele care trebuie să orienteze rapid pacientul spre neurolog în caz de vertij sunt: cefalee neobișnuită occipital, viziune dublă, slăbiciunea într-un membru, dificultăți de găsire a cuvintelor sau confuzia între cuvinte.
Cine poate să sufere de vertij?
Deși nu există persoane predispuse la o maladie vestibulară anume, totuși persoanele cu antecedente personale sau familiale de migrenă par a fi mai frecvent afectate de apariția hidropsului vestibular primar – sau boala Ménière. De asemenea, persoanele care prin natura profesiei sunt obligate să stea cu capul în sus și cu coloana cervicală în extensie pentru perioade de timp mai lungi – anumiți constructori, peisagiști, vopsitori în înălțime, instructori pentru escaladă etc. – statistic vorbind, pot prezenta o incidență mai mare de vertij paroxistic de poziție benign – cunoscut sub abrevierea „VPPB”.
Tipuri de vertij. În funcție de cauza care provoacă simptomul, vertijul poate fi: Vertijul patologic. Acest tip de vertij apare atunci când este expresia unei boli. În cele mai multe cazuri, vertijul patologic este rezultatul unei disfuncții a sistemului vestibular (responsabil pentru realizarea și menținerea echilibrului și a posturii). Poate fi de două feluri: Vertijul periferic. Apare în urma afectării urechii interne. Cel mai frecvent tip de vertij periferic este vertijul pozițional paroxistic benign și apare în urma deplasării otoliților, care transmit informații greșite creierului despre poziția capului. Vertijul central. Apare în urma unei probleme la nivelul creierului, precum afecțiunea vaselor de sânge, migrena, scleroza multiplă, AVC sau tumori. Vertijul fiziologic. Apare ca o consecință a stimulării fiziologice a receptorilor din urechea internă. Se poate manifesta în urma unor mișcări bruște ale capului sau la persoanele cu probleme de mișcare. În unele cazuri se manifestă atunci când o persoană are rău de mare sau de înălțime. Vertijul psihogen. Apare atunci când este asociat unui atac de panică. Într-un astfel de caz, individul are și teamă de spații mari și de mulțime (agorafobie).
Tratament pentru vertij. Orice episod este periculos, mai ales dacă nu știi când se poate manifesta. Persoanele care experimentează frecvent astfel de atacuri sunt sfătuite să evite șofatul, înotul sau manevrarea unor mașinării periculoase. La primul episod de „amețeală puternică” este indicată vizita la medicul de familie, care te va trimite mai departe pentru investigații amănunțite la neurolog sau specialistul ORL, în funcție de particularitățile vertijului tău. În unele cazuri există, în afara tratamentului medicamentos anti-vertiginos, posibilitatea unei terapii cognitive și psihologice personalizate. Factori alimentari particulari pentru tratament sau implicați în etiologia unor afecțiuni generatoare de vertij nu sunt raportați actualmente în nicio revistă științifică serioasă. Tratamentul pentru vertij diferă în funcție de tipul acestuia. Nu ignora un simptom, oricât de banal ți se pare. O amețeală sau o stare de vertij poate să fie un semnal de alarmă pentru o boală gravă.
Articol realizat de echipa Neuroaxis.
