Tantrumul este o izbucnire emoțională ce apare ca răspuns la lipsa de satisfacere a nevoilor sau dorințelor copilului. Apariția tantrumurilor este o etapă firească în dezvoltarea copilului și are ca scop manifestarea sentimentelor de frustrare sau supărare pe care copilul nu le poate încă exprima.
Tantrumurile se manifestă prin atitudine sfidătoare, plâns, țipete, agresivitate sau auto-agresivitate. Frecvența acestora se diminuează odată cu dezvoltarea limbajului și a toleranței la frustrare.
Deoarece tantrumurile copilului sunt manifestate prin comportamente dezagreabile, ele sunt adesea greu de gestionat de către părinți, care preferă fie să evite complet apariția acestora, fie să cedeze și să ofere copilului ceea ce își dorește pentru a le opri.
Una dintre metodele de evitare a tantrumului este redirecționarea atenției copilului de la ceea ce îl supără sau își dorește, către ceva complet diferit, precum un joc, o jucărie, un aliment sau o băutură. Această metodă poate funcționa la copii foarte mici, însă poate avea efecte negative pe termen lung.
Atunci când adultul redirecționează constant atenția copilului încercând să oprească manifestarea unei emoții, el răpește oportunitatea copilului de a se exprima și de a învăța să gestioneze emoțiile. Astfel copilul, care nu a primit uneltele necesare introspecției și rezistenței în fața situațiilor dificile, va învăța să caute distragerea și evitarea trăirilor negative pe tot parcursul dezvoltării sale.
În situația în care tantrumul apare ca răspuns la o limită impusă de un adult și acesta alege să direcționeze atenția copilului spre alte lucruri, pierde oportunitatea de a impune copilului și de a exersa respectarea limitelor și ale regulilor menite să îl pregătească pentru adaptare în societate.
De asemenea, încercarea de a calma o izbucnire emoțională fără a o recunoaște transmite în mod indirect indisponibilitatea adultului de a accepta trăirile copilul și lipsa de încredere pe care acesta o are în capacitatea copilului de a se regla emoțional. Astfel, copilul se poate simți respins, iar încrederea și stima de sine a acestuia pot avea de suferit.
Pentru a gestiona cu succes un tantrum, este necesar ca adultul să rămână calm și să permită copilului să își manifeste emoțiile în siguranță, reflectând verbal situația și emoțiile copilului. De asemenea, adultul ar trebui să rămână ferm, însă dispus să ofere consolare doar în cazul în care copilul o dorește.
Autor: Andreea Dumitru Psiholog Clinician
Asociația KinetoBebe
www.kinetobebe.ro
