spot_img

Revista 2024

Suplimentele nutriționale în boala Parkinson

PARKOVIT® în tratarea deficitului nutrițional asociat bolii Parkinson

–Interviu cu prof. Dr. Thomas Müller, Berlin – expert în tratarea BP

Prof. Dr. Thomas Müller, expert în tratamentul bolii Parkinson, șef de secție, departament Neurologie, Spitalul St. Joseph Berlin-Weißensee GmbH, într-un interviu privind situația suplimentării deficitului de vitamine la pacienții cu boală Parkinson cu PARKOVIT®, supliment alimentar pe bază de complex de vitamina B12, acid folic  și vitamina D

Boala Parkinson este o tulburare neurodegenerativă cronică în care stresul oxidativ joacă un rol important. Un potențial amplificator al stresului oxidativ poate fi aminoacidul neurotoxic numit homocisteină, produs intermediar rezultat din metabolismul proteic prin descompunerea metioninei. Homocisteina este considerată un factor de risc în dezvoltarea aterosclerozei când se găsește în concentrații mari, fiind un biomarker important în depistarea unei erori în demetilarea intracelulară a metioninei. Studiile demonstrează că la aproximativ o treime din pacienții cu boala Parkinson s-a găsit concentrații ridicate ale nivelului de homocisteină în sânge, asociate terapiei pe termen lung cu substanța activă levodopa (L-dopa). Lipsa de vitamina B12 și acid folic, elementele care fixează și descompun homocisteina, poate duce la diverse tulburări neurologice, cum ar fi polineuropatia, demența sau decompensarea. De asemenea, un deficit de vitamina D poate fi asociat cu o deteriorare a performanțelor cognitive. Astfel, un supliment alimentar de susținere al deficitului aportului de vitamine asociat terapiei medicamentoase în boala Parkinson, s-a dovedit a fi util. În mai 2013, Desitin Arzneimittel GMBH, Hamburg, introduce în piață combinația de vitamine PARKOVIT, un supliment alimentar gândit să acopere nevoile nutriționale ale pacientului cu BP. PARKOVIT® conține acid folic, vitamina B12 și vitamina D, pentru a susține organismul în îndeplinirea funcțiilor metabolice normale.

D-le Prof. dr. Müller, lipsa acidului folic și vitaminei D în organism poate duce la diferite tulburări neurologice; ne puteți explica?

Știm deja de ceva ani că lipsa vitaminelor B12, B6 și acidului folic în organism, substanțe care ajută la remetilarea metioninei, poate duce la tulburări de ordin neurologic și psihiatric, cum ar fi neuropatia, demența sau Boala Parkinson. S-a demonstrat că, pacienții care suferă de boala Parkinson primesc tratament medicamentos necesar pe termen lung, care consumă cantități mai mari de substanțe din grupul metil, încetinind procesul esențial natural al organismului de detoxifiere a  componentelor  de natură endo-exogenă.

Cum vedeți situația aportului suplimentar de vitamine la pacienții cu boala Parkinson? Necesarul suplimentar de vitamine nu poate fi acoperit de o dietă echilibrată, bogată în substanțele lipsă?

În mod normal, pacienții cu boala Parkinson ar trebui să aibă o dietă echilibrată. Experiența noastră arată că, de cele mai multe ori, pacienții cu boli neurodegenerative își suplimentează prin auto-medicație deficitul de vitamine, administrând complexe de vitamine B și acid folic.

Cum se poate depista o carență de vitamine în organism?

Practic, se poate stabili deficitul de vitamine prin efectuarea testelor de laborator pentru determinarea nivelului plasmatic în sânge. Cu toate acestea, este discutabil dacă așa-numitele valori stabilite în urmă cu decenii, mai corespund realității clinice și, din punctul meu de vedere, este discutabil dacă aceste teste trebuie efectuate la pacienții cu boală Parkinson.

Aceasta ridică întrebarea dacă acești pacienți cu terapie medicamentoasă de lungă durată care consumă rezerva organismului, nu ar trebui să primească o consiliere de specialitate, cu o dietă adaptată nevoilor, pe lângă aportul suplimentar de  vitamine adăugat la tratament.

Aproximativ o treime din pacienții care suferă de boala Parkinson au o concentrație ridicată a nivelului de homocisteină în sânge. Care este cauza creșterii nivelului de homocisteină la pacienții cu boala Parkinson și cum poateinfluența aceasta deteriorarea celulelor nervoase?

Homocisteina este un aminoacid care conține o grupare tiol și se formează prin demetilarea intracelulară a metioninei. Acest proces este reversibil, remetilarea la metionină putând fi realizată în prezența unor enzime care au co substrat acidul folic și co-enzima vitamina B12. Homocisteina poate fi metabolizată și pe o cale care necesită vitamina B6, însă acest proces metabolic nu mai este reversibil. Acesta din urmă este la fel de important în sintetizarea peptidei glutation, aminoacid cu rol important în reducerea stresului oxidativ. Prezența homocisteinei în concentrații mari este, prin urmare, un biomarker pentru creșterea nevoii de metilare a metioninei în organism. Investigațiile experimentale arată că homocisteina în concentrații mari poate duce și la degradarea celulelor neuronale, de asemenea cunoscându-se faptul că acesta este un factor de risc în apariția aterosclerozei și un amplificator al stresului oxidativ care joacă, în sine, un rol-cheie în neurodegenerarea cronică. Creșterea nivelurilor de homocisteină este, asa cum s-a menționat anterior, un efect al medicației antiparkinsoniene consumatoare de substanțe din grupul metil, administrată pe termen lung.

Prin urmare, o terapie pe termen lung cu medicație antiparkinsoniană poate duce la deficit de vitamine în organism. Care sunt principalele substanțe afectate?

O creștere a nivelului de homocisteină apare în urma unui consum sporit de grupări metil, cauzat în general de tratamentul cronic cu substanța activă levodopa sau acid valproic. Cele mai afectate sunt vitaminele cu gruparile metil B6, B12 si acid folic.

Puteți detalia legătura dintre tratamentul pe termen lung cu levodopa și creșterea nivelului de homocisteină sau scăderea nivelurilor de vitamina B12 și acid folic?

Pentru a evita degradarea periferică în organism, levodopa este administrată împreună cu inhibitori ai decarboxilazei. O cale de degradare se produce via metilare prin enzima Cathecol-O-Metiltransferaza (COMT), rezultatul fiind creșterea nivelului de homocisteină plasmatică. (vezi fig. 1.)

Fig. 1: Abbau von L-Dopa durch O-Methylierung mit der Catechol-O-Methyltransferase (COMT) unterstützt die Homocysteinsynthese und erhöht damit den oxidativen Stress. (COMT = Catechol-O-Methyltransferase, O = Sauerstoff; CH3 = Methylgruppe, NMDA = N-Methyl-D-Aspartat)

Ce consecințe poate avea deficitul de vitamina B12 și acid folic la pacienții cu boală Parkinson?

Este o problemă deficitul de vitamina B12 și acid folic la pacienții cu boala Parkinson care primesc tratament de lungă durată cu levodopa, deoarece crește riscul de apariție a polineuropatiei, de apariție a demenței, sau de a favoriza decompensarea.

Cât de importat este un aport potrivit de vitamina D la pacienții cu boală Parkinson?

Există prezumția că nu numai un nivel scăzut de vitamina B12, dar și concentrațiile scăzute de vitamina D sunt asociate cu o deteriorare a performanțelor cognitive. Este cunoscut faptul că la pacienții cu scleroză multiplă, vitamina D are efect de intensificare a performanțelor cognitive. În plus, la persoanele în vârstă în special, există o aprovizionare mai redusă cu vitamina D, crescând riscul de fracturi și susceptibilitatea la anumite boli, cum ar fi infecțiile.

Cât de utilă credeți că este suplimetarea cu vitamina B12, acid folic și vitamina D la pacienții cu BP și cât de mult poate preveni efectele adverse date de terapia pe termen lung cu medicația antiparkinsoniană?

Suplimentarea cu vitamina B12, acid folic și vitamina D se dovedește a fi foarte utilă în cazul pacienților cu boala Parkinson, care au în schema de tratament pe termen lung levodopa.

Cum vedeți combinația de vitamine din suplimentul alimentar Parkovit, recent introdus pe piață de compania Desitin Arzneimittel GMBH, Hamburg, ca echilibru complementar în dieta pacienților cu BP ?

Introducerea PARKOVIT în piață, ca supliment alimentar complementar pentru pacienții cu BP este un prim pas în direcția cea bună.

Ați recomanda pacienților dvs. cu BP suplinirea deficitului de vitamine pe termen lung?

! De peste 10 ani le recomand pacienților mei cu boală Parkinson, cu tratament cronic cu levodopa, renunțarea la dozarea nivelului plasmatic de homocisteină, deoarece este o procedură ce necesită timp și costuri, și suplimentarea unei diete normale echilibrate cu un complex de vitamine adaptat nevoilor acestora.

Un tratament continuu cu PARKOVIT poate duce la o supradoză de vitamine?

Vitamina B12, acidul folic și vitamina D sunt ușor degradate în organism, când se regăsesc în cantități mari, așa că riscul de supradozare nu există.

Ce i-ați spune unui pacient pentru a-l convinge de beneficiile terapeutice ale tratamentului cu PARKOVIT?

Vă recomand să luați de asemenea un supliment alimentar cu vitamine, deoarece vă protejează împotriva efectelor metabolice secundare pe termen lung, asociate terapiei cu levodopa.

Vă mulțumim pentru interviu d-le Prof. dr. Müller.

1 COMENTARIU

  1. Neurologii si prospectele medicatie cu levodopa specifica evitarea vit B6
    …Parkovitul are B6…este recomandat si celor care au tratament cu levodopa?

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Parteneri

banner
Doppel Herz
Karl Storz
banner

banner